(1) intră în contact cu gura, esofagul, stomacul şi intestinele unde are o acţiune iritantă şi "anesteziantă" (cauzând lipsa senzaţiei de durere cu sau fără pierderea conştiinţei),
(2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerată este absorbită în stomac, restul de 80% este absorbit prin pereţii intestinali direct in sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului. Fiecare raţie de alcool va produce o intoxicare.
Ceea ce face alcoolul este să încetinească funcţionarea celulelor şi a organelor pâna când ajung să îşi desfăşoare activitatea cu mult mai puţină eficienţă. El afectează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea şi gândirea. Produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gândire. Mai sunt afectaţi centrii coordonării, apărând astfel "simptomele" clasice: mersul împleticit, căzăturile, ajungându-se până la imposibilitatea de a mai ţine un chibrit aprins în mână. În mod paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul duce la dispariţia inhibiţiilor.
Emoţiile sunt exprimate mult mai uşor, deoarece acea parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este scoasă din funcţie sau se relaxează excesiv astfel încât emoţiile devin exagerate. Dacă se consumă îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în comă.
Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui şi al esofagului, probabil datorită acţiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza şi cancerul ficatului. Lipsa acută de anevrină (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în ţesuturi).
Alcoolul măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă, a infarcturilor şi determină creşterea presiunii sângelui. Alte afecţiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afecţiuni nervoase) şi ulcerul digestiv. Persoanele care consumă alcool în cantităti prea mari au şanse mai mari decât altele să sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Şansele apariţiei demenţei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.
Dar după ceva vreme el devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi îşi vor face apariţia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dacă după o o oarecare perioadă se renunţă la alcool, efectele negative apărute pot să dispară. Daca această perioadă se prelungeşte însa prea mult pot sa apară transformări ireversibile. Alcoolul poate produce sterilitate şi tinde să încetinească dezvoltarea fătului, la fel cum o face cu funcţiile celulelor şi organelor. Poate determina disfunctionalităţi structurale si funcţionale, chiar retardarea.
Aceste disfuncţionalităţi, cunoscute sub numele "sindromul alcoolului la făt", conduc la dezvoltarea incompletă a membrelor, diformităţi faciale şi dezvoltarea anormală a creierului, ceea ce dă naştere la dificultăţi de ordin intelectual şi motor. Experienţa a demonstrat că riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consumă alcool în exces, ca şi cel al nasterii unor copii subdezvoltaţi sau cu dereglări comportamentale. Aceşti copii se dezvoltă mult mai încet decat cei ai mamelor care practică abstinenţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu