Ce este sanatatea?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat o definiţie oficială a sănătăţii, ea fiind astfel formulată: „Sănătatea este acea stare de complet bine fizic, mintal şi social şi nu constă numai în absenţa bolii şi a infirmităţii.”

Sănătatea înseamnă deci mult mai mult decât absenţa bolii, a anormalităţii fizice şi are un sens mult mai larg, multidimensional, pe mai multe planuri: fizic, psihic şi social. Este vorba deci despre un concept superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul social, de condiţiile social-economice în care oamenii trăiesc şi muncesc. Numai societatea în care totul este consacrat bunăstării omului poate conferi condiţiile optime pentru apărarea şi promovarea sănătăţii.

Sănătatea trebuie conceputa si ca un factor important in determinarea acelui concept complex pe care îl denumim „calitatea vieţii”.

Pe plan biologic, sănătatea are la bază un echilibru al tuturor funcţiilor organismului, al compoziţiei chimice a umorilor şi ţesuturilor corpului omenesc. Acest minunat echilibru este permanent întreţinut şi controlat printr-un mecanism complex în care intră numeroşi factori: chimici, fizici, psihici, sociali.

Într-o frumoasă exprimare, un mare endocrinolog descoperea următoarele patru armonii în organismul sănătos: „Sănătatea este armonia funcţiunilor, aşa cum frumuseţea este armonia formelor corpului, aşa cum adevărata bunătate este armonia sentimentelor etice şi adevărata înţelepciune este armonia intelectului”.

Trebuie să recunoaştem însă că, între starea de sănătate şi starea de boală, graniţa este uneori greu de stabilit, între ele existând stări de tranziţie sau de limită (borderline) care se pot transforma pe nesimţite în stare de boală.

O preocupare a medicinii moderne, preventive, constă tocmai în descoperirea timpurie, prin metodele cele mai sensibile, ale acestor stări de tranziţie, ale stărilor morbide în stadiul lor biochimic, înainte de a ajunge în boală clinică.

Pe plan bio-medical, progresele extraordinare făcute în ultimele decenii au permis o exploatare mult mai profundă a stării de sănătate. Dispunem astăzi de posibilităţi de investigaţie mult mai fine şi mult mai precise, care depăşesc cu mult simţurile noastre comune de apreciere, pentru descoperirea cât mai precoce a stărilor anormale, a devierilor de sănătate. Astfel, introducere de noi tehnici, neinvazive, au făcut ca organismul uman să devină astăzi din ce în ce mai transparent şi accesibil explorărilor morfologice cele mai fine, cu detectarea celor mai mici modificări anatomice prin: tomografie computerizată, ultrasonografia, scintigrafia, rezonanţa magnetică nucleară etc.